De ce desen?

    

                                                

                                                               De ce “Desen cu emisfera dreapta” ?

Ani de-a rândul mi-a răsunat în minte cuvintele lui Isus Cristos: “Când tu taci, Dumnezeu vorbeşte prin tine” . Nu eram o fiinţă foarte vorbăreaţă, trăiam suficiente momente de tăcere, dar vocea Lui refuza să se facă auzită. Nu înţelegeam esenţa frazei, nu reuşeam să desluşesc ce înseamnă să-I auzi vocea. Am fost o căutătoare toată viaţa. Am citit tone de cărţi, am mers din curs în curs dar nu reuşeam să găsesc pacea minţii, starea aceea în care pot să aud şi eu ce are să-mi şoptească Cerurile la ureche.

În ziua în care am împlinit 47 de ani am primit cadou de la o prietenă dragă (mulţumesc Cristina) cartea doamnei profesor Betty Edwards: Desen cu emisfera dreaptă. Nici în visele mele cele mai ascunse nu aş fi bănuit schimbarea care mi-o va aduce în viaţa această carte. Citeam rândurile ei fascinată, mi se părea utopică toată acea poveste: oricine din lumea asta e capabil să deseneze. A fost începutul unei poveşti despre transformare, despre ce înseamnă să-ţi accesezi puterea personală, creativitatea, Sinele Divin.

  Când ai făcut primul pas pe cărarea personală şi eşti pe cale de a deveni un Luptător Paşnic, Universul concură cu toată puterea la înaintarea ta. Așa  venit către mine următoarea informaţie: În Ungaria se fac asemenea cursuri în care poţi să înveţi să desenezi în patru zile. Zis şi făcut: în mai puţin de o lună stăteam în Miskolc în faţa unui şevalet, cu un creion în mână, încercam să desluşesc tainele desenului. În a treia zi de curs s-a produs miracolul: mintea mea a tăcut! A fost momentul revelaţiei. Am înţeles în sfârşit noima acelei fraze. În mintea mea s-a făcut linişte iar Creatorul a început să-mi vorbească prin linii, haşuri, lumini, umbre. Eram stupefiată. Atât de simplu să fie? Aveam nevoie doar de aceste două daruri simple ale Mamei Pământ: creionul şi hârtia?

 Cu mâna pe inimă vă spun: da, e simplu. Acea zi de aprilie din anul 2008, a fost începutul unui drum incredibil. Am învăţat să desenez, însă aceasta a fost doar unealtă care m-a purtat spre noua mea viaţă. Schimbările au venit asemeni unui tăvălug peste mine. În mai puţin de doi ani făceam primul meu curs de desen. Îmi doream să împărtăşesc semenilor mei acest adevăr: simplitatea este calea supremă a sofisticării. Dacă reuşeşti să faci primul pas către Sinele tău adevărat, lucrurile încep să se mişte. Creativitatea personală cu care ai coborât în această întruchipare îşi deschide încet aripile. Cu fiecare pas pe care îl faci descoperi că “poţi mai mult”. Accesezi libertatea spiritului iar crescendoul ei, face ca puterea personală să-ţi crească la cote ce nu ţi le-ai putut imagina vreodată. Tot ce trebuie să faci e să asculţi tăcerea dintre gânduri, liniştea dintre cuvinte şi să-ţi deschizi inima.

 Am învăţat sute de oameni să deseneze dar nu mă erijez în profesor de desen. Cea ce pot eu să vă învăţ, e să vedeţi altfel lumea, să vedeţi detaliul care face diferenţa. Aici se ascunde deosebirea dintre “artist” şi “profan”. Amândoi privesc acelaşi lucru, artistul însă vede cu ochii sufletului, aduce creaţia din interior către exterior. Iar acest simplu adevăr e cheia ce deschide “viaţa”. Puterea e în interiorul vostru, nu o căutaţi în exterior! Aici pot să vă dau o mână de ajutor. Să descoperiţi comorile, talantul unic cu care aţi coborât în întruparea fizică şi să-l puneţi în slujba vieţii. Vă aştept cu drag alături de mine la un curs de „Desen cu emisfera dreaptă”, sa deslușim împreuna primii pași catre comorile din sufletul vostru.

                                                                                                           Judit Pelea